UNELE BOLI ALE PĂRULUI

 

Vom aminti unele stari patologice ale parului si pielii capului, a caror aparitie se reflecta in mod deosebit asupra starii si aspectului acestora. A trata cauzele anomaliilor pielii capului si ale parului, a ingriji si vindeca aceste anomalii este de domeniul medical, a urmari aspectele estetice, a face parul mai mladios, mai putin fragil, acestea pot fi de domeniul esteticianului-cosmetician si al fiecaruia, folosind produse de par adecvate si metode de ingrijire corespunzatoare.

 Parul sters, moale, uscat

Unele persoane au parul spalacit, moale, care se rupe, stare care poate avea drept cauza o ingrijire necorespunzatoare. Uneori, insa, se poate datora unei afectiuni a pielii capului sau unor tulburari in starea generala a individului: oboseala prea mare, o stare febrila, o perioada de alimentatie necorespunzatoare, climatul, folosirea de produse contraindicate, permanente repetate prea des etc. in aceste cazuri nu este vorba de lipsa de sebum, ci mai degraba de modificari in structura firului de par.
Medicul este singura persoana indicata sa fixeze tratamentul adecvat,, constind din produse continind: acizi si alcooli grasi, ceruri naturale, lano- lina, lecitina, vitamine, derivati de proteine etc.

Transpiratia excesiva

Transpiratia excesiva nu trebuie confundata cu secretia sebacee a glandelor. Ea se poate datora caldurii excesive, dar uneori si unei dereglari a sistemului neuro-vegetativ. Profilactic, in asemenea cazuri, se recomanda purtatul parului scurt, spalatul des si asigurarea unei bune aerisiri a parului. Curativ, daca este cazul, se va cere avizul medicului.

 Decolorarea partiala a parului

Decolorarea partiala a parului poate fi provocata de lipsa de igiena, impuritati, care schimba neuniform culoarea parului, precum si de abuzul de sapun, de apa care contine prea multe saruri de calciu si magneziu, patind si decolorind firul de par subtire; unele produse ca briantinele si alte produse cosmetice grase pot aparent inchide culoarea parului; fierul de frezat poate inrosi suvitele blonde si ingalbeni parul alb, mai gingas decit cel de alta culoare. Exista si unele riscuri profesionale, care impun luarea masurilor preventive la locul de munca.

 Parul despicat la varf

Se recomanda taierea extremitatilor firelor de par cu 2—3 cm pe luna pentru a indeparta partile afectate. Cauzele acestui neajuns pot fi: un sampon prea degresant; uscatul sub o casca prea calda; periatul prea brutal cu peria de nylon; un permanent la cald nereusit etc.

 Incaruntirea parului

Odata cu inaintarea in virsta se produc modificari de culoare in sensul, ca parul datorita unui proces fiziologic normal incarunteste. Virsta la care se produce incaruntirea difera de la om la om.
De cele mai multe ori, exista o legatura intre incaruntire si imbatrini- rea pielii, parul urmind evolutia biologica a tegumentelor. Nu exista decit ipoteze asupra cauzelor de incaruntire si anume:
— functionarea insuficienta a glandei tiroide, parere bazata pe faptul ca in boala Basedow parul cade pe alocuri si incaruntesc fire izolate sau chiar suvite intregi. Au existat cazuri cind dupa tratarea bolii hipertiroidiene, bolnavii au reusit sa-si recapete culoarea normala a parului, iar parul sa creasca din nou;
— anumite stari sufletesti pot determina schimbarea culorii. O emotie puternica poate face sa albeasca parul cu incetul, sau chiar brusc de la o zi la alta;
— incaruntirea treptata determinata de stresuri este un fapt curent observat;
— lipsa vitaminelor B, in special a acidului pantotenic;
— starea de boala face ca unele persoane sa fie mai putin preocupate de ingrijirea parului, grabind astfel aparitia parului alb;
— expunerea indelungata a parului la actiunea razelor solare puternice poate determina accelerarea incaruntirii;
— regimul alimentar poate influenta .incaruntirea timpurie.
Pina in prezent nu exista un tratament universal, valabil pentru a impiedica incaruntirea. O persoana tinara nu are de ce sa fie ingrijorata — din punct de vedere estetic — de aparitia parului alb, numai sa aiba grija ca parul sa nu prezinte reflexe galbene.
O viata echilibrata, exercitiile de cultura fizica, o alimentatie corecta completa si vitaminata, mentine organismul intr-o stare generala buna, ceea ce poate incetini procesul de incaruntire. Se recomanda ca medicatie pe cale orala, printre altele vitaminele complexului B, acidul pantotenic asociat cu acidul paraaminobenzoic, iar local, frictiuni cu acid pantotenic 5% dizolvat in ulei.

Uscaciunea parului

Uscaciunea parului, ca urmare a unei insuficiente de set ir.. . t Ofertelor traumatisme, face ca parul sa devina friabil, devitalizat, ofilit.

Seboreea – alopecia seboreica

Hipersecretia glandelor sebacee poate produce alopecia seboreica, afectiune datorata unei hipersecretii de sebum, care dilata canalul glandei sebacee si elibereaza abundent sebum semifluid, care acopera pielea capului, parul devine gras, fiind greu de coafat. Aceasta seboree poate fi precedata de un pitiriazis simplu.
Seboreea este intovarasita de hipersecretia glandelor de la nivelul capului, mai ales la barbati, fenomen mai rar intilnit la femei, ea evolueaza spre forma de alopecie seboreica, urmata de consecinte estetice neplacute; parul devine gras, se murdareste cu usurinta, capata un miros neplacut.
Cauzele seboreei sint multiple: alimentatia necorespunzatoare, prea bogata in zaharuri si lipide, tensiunea nervoasa, dereglaj hormonal, unele intoxicatii medicamentoase, tratamentul prea brutal al parului prin folosirea unor produse cosmetice iritante etc.
Se pare ca apa marii si soarele pot avea o actiune favorabila asupra unor seborei, cu conditia sa nu facem abuz de ele.

Matreata

In mod normal, stratul superficial al epidermei se cojeste. Uneori aceasta cojire devine anormala, se formeaza adevarate scuame uscate, fine, de culoare cenusie sau maronii. Acesta este pitiriazisul simplu. Boala este insotita uneori de mincarime, alteori de roseata.
Cauzele aparitiei acestei afectiuni pot fi: alimentatia, metabolismul grasimilor; tulburari de digestie; anumite stari nervoase; functionarea defectuoasa a glandelor sebacee. Neingrijirea matretei prin netratarea seboreei, evolueaza spre alopecie si calvitie (caderea parului).
Matreata ia nastere pe pielea uscata si grasa a capului si se manifesta sub doua forme: forma grasa, datorita unei secretii excesive a glandelor sebacee si forma uscata, descuamarea fiind consecinta unei uscari excesive a pielii capului. Scuamele respective se desprind cu usurinta si cad nealterind firul de par. Preventiv sint necesare masuri de igiena riguroasa a pielii capului, prin spalat, periat, masaj. Periatul trebuie efectuat cu regularitate si cu blindete. Pitiriazisul forma uscata se intilneste mai mult la persoanele cu parul des sau cret.
Matreata poate bloca secretia glandelor sebacee, sufoca parul, putind determina caderi masive de par. Folosirea complexului de vitamine B, in special vitamina B6, are un rol important in tratamentul matretii. Matreata, fiind socotita adesea ca semn de uscaciune a parului, se combate gresit cu briantine si alte preparate grase, care nu fac decit sa agraveze situatia, dind si un aspect murdar parului.

Caderea parului

Parul de pe cap poate sa cada si fara sa apara alopecia.
Acest fenomen este aproape constant pe terenul atins de seboree, care ataca parul de pe cap in mod concentric, cele doua unghiuri temporo-frontale si crestetul capului, progresind cu o viteza variabila: de obicei, inainteaza cu atit mai repede, cu cit incepe mai de timpuriu. Caderea care incepe tirziu nu duce niciodata la o chelie completa. Caderea parului in alopecia seboreica priveste numai pielea paroasa a capului, in timp ce barba, mustata si sprin- cenele isi pastreaza desimea, iar uneori se constata chiar o ingrosare a sprin- cenelor, paralel cu rarirea parului de pe cap. Soarta parului se decide intre 18—25 de ani, dupa intensitatea seboreei si a caderii acestuia.
Chelia este o boala de par a barbatilor. Femeia nu ramine niciodata fara par din cauza seboreei; chiar in formele grave, cind ie lipseste parul pe o intindere mare din suprafata capului, cauzele sint de alta natura, nu seboreica.
De obicei, matreata mai mult sau mai putin grasa este primul semn al viitoarei chelii. Nu orice matreata duce insa neaparat la chelie.
Cauzele caderii parului sint numeroase si complexe:

• — boli infectioase (gripa, tifos, scarlatina, tuberculoza, sifilis etc.);
• — boli ale pielii (seboree, psoriazis);
• — tulburari ale sistemului nervos central;
• — tulburari ale functiilor glandelor cu secretie interna;
• — tulburari de nutritie, digestie si metabolism;
• — predispozitii innascute (alopecia prematura, asa-numita chelie ereditara) ;
• — microorganisme (ciuperci, spori, coci) sau paraziti;
• — imbatrinirea timpurie (alopecia presenila);
• — ca un fenomen insotitor al batrinetii (alopecia senila);
• — intoxicatii datorita ingerarii timp indelungat a unor medicamente foarte active (a hipnoticelor, abuz de alcool si tutun, sub actiunea unor chimicale, solutii sau vapori);
• — datorita actiunii vatamatoare a unor raze, de exemplu tratamentul cu raze X;
• — lipsa de aer si de soare, in urma purtarii continue pe cap a basmalelor, sepcilor, bastilor etc.

Caderea parului poate fi accelerata si in cazul necuratirii pielii capului si a matretii. Dintre cauzele trecatoare, amintim: traumatismele repetate prin folosirea bigudiurilor sau strinsorii prea puternice cu ace de par ca in cazul cocului; obiceiul de a-si smulge firele de par din cauza emotiei, fenomen denumit medical „tricotilomanie si observat la persoane nervoase sau la copiii de scoala.
in cazul unor pierderi de par de durata, indicind adeseori un dezechilibru organic, este necesara consultarea medicului pentru stabilirea tratamentului corespunzator. In situatia unei caderi lente nealarmante, combaterea caderii parului se poate realiza prin bai de plante, ulei sau maduva de vita si masaje cu lotiuni vitaminate.
Purtarea perucilor este astazi un obicei nu numai pentru mascarea unui defect al parului, ci si pentru infrumusetare, pentru a satisface un gust al modei. Pentru sanatatea parului, perucile au un dezavantaj: printr-o purtare indelungata sufoca pielea capului, impiedicindu-i respiratia. Se recomanda purtatul lor numai la ocazii, caci parul acoperit are tendinta de a deveni mai repede gras si se aplatizeaza. O periere blinda, lenta si prelungita ii va reda stralucirea.

Parul gravidei

Parul gravidei poate cadea in timpul sarcinii sau in primele 2—3 luni dupa nastere. Alaptatul poate amplifica acest necaz, dar in curs de 6 luni • dupa sarcina si alaptare, totul reintra in normal. Se recomanda, ca in aceasta perioada sa nu se samponeze sau sa se vopseasca parul, evitind substantele decolorante si permanentele.