Activeaza cresterea parului!
PARUL
Parul (pilus) este o formatie epiteliala cornoasa, filiforma, cilindrica si flexibila. Distingem o portiune libera numita tulpina parului, care se termina printr-o extremitate ascutita si o portiune implantata oblic in tegumente, numita radacina parului, a carei extremitate de forma ovoida poarta numele de bulbul parului. Polul inferior al bulbului prezinta o depresiune cupuliforma in care patrunde o prelungire conjunctivo-vasculara a dermului, formind papila parului, cu rol in hranirea si inervarea lui. Odata cu degenerarea papilei, cade si firul de par.
Radacina parului este cuprinsa intr-un sac dermo-epi- dermic numit folicul. Acestuia i se mai anexeaza un muschi si o glanda sebacee formind impreuna foliculul pilosebaceu. La folicul se deosebeste o portiune superioara in forma de pilnie, cuprinsa intre orificiul de suprafata, ostiumul folicular si punctul de deschidere al glandei se-1 bacee, in care parul este liber si mobil, apoi adera la peretele foliculului, formind un cilindru plin.
In legatura cu durata firului de par este bine sa se stie ca parul cu care ne nastem persista pina la pubertate apoi este inlocuit cu altul mai viguros. De la puberate pana in jurul virstei de 40 de ani se schimba trep- • it multe generatii de fire, in aceasta perioada firul de avind o limita de viata de citiva ani. La virstele inaintate, din cauza atrofierii papilelor, parul cade in majori-cazurilor, proces ce poarta numele de calvitie. Din diverse cauze patologice, caderea parului se mai poate pro Inee si la tinerete, aceasta cadere numindu-se alopecie.
firele de par, in regiunile corpului unde sint mai dez dtate, si-au pierdut la om rolul biologic de protectie “litra pierderii de caldura. Uaele fire de par au rol spe- ial, de exemplu, cele de pe mucoasa nazala, care curata de diferite particule straine aerul inspirat.
Tn diferite regiuni ale corpului, firele de par mai bine dezvoltate prezinta anumite caractere si anume :
- perii capului cresc tot timpul vietii;
- perii sprincenelor sint aspri si indreptati lateral ; la barbati, perii mustatilor si ai barbii cresc continuu.
In general dezvoltarea perilor este mai puternica o barbat decit la femeie. Rezistenta la tractiune a parului se datoreste proprietilor ale elastice si calitatii de flexibilitate (suplete), sanatos este foarte elastic si inzestrat cu proprie de a absorbi umiditatea din aer, ceea ce ii confera i mai mare rezistenta la tractiune. Parul se poate prelungi pina la 3OO/o sub actiunea tractiunii, revenindu sl forma initiala odata ce a incetat tractiunea. Sub actiti .( caldurii, elasticitatea parului scade pina se pierde).
Densitatea aproximativa a parului raportata la culoarea lui pe aceeasi aceeasi suprafata de piele :
- parul blond 150 000 fire;
- parul saten 110 000 fire;
- parul negru 100 000 fire ;
- parul roscat 88 000 fire.
Asemanator pielii, a carei anexa este, parul are si el legaturi foarte stranse cu organismul, ca si pielea. Socurile
psihice si fizice pot merge pana la strangularea firului de par. Gatuirea aceasta a firului de par incetineste cresterea lui. De asemenea, sint socuri morale care grabesc incaruntirea parului.
Principalele stimulente
care activeaza cresterea parului
- Vitaminele — Vitamina A, grupul B(Bi, H, acidul paraaminobenzoic, acidul pantotenic, inozitolul), vitaminele C, D, E, F ;
- Hormonii — tiroidian, antehipofizar, (somatotrop, go- nadotrofina B), cortizonul care stimuleaza cresterea parului numai la femei, iar la barbati intr-o masura foarte mica, hormonii androgeni au o actiune inhibanta (frinanta),. sau nula in ceea ce priveste stimularea parului de pe cap, acesti hormoni stimulind insa cresterea parului de pe- corp si de pe fata, hormonii estrogeni asigura intr-o oarecare masura o stimulare a dezvoltarii parului.
Pielea capului. Daca se studiaza in sectiune straturile ce invelesc cutia craniana se observa urmatoarele:
- pielea capului;
- firul paros ;
- tesut celular subcutanat cu benzi fibroase si vase sanguine ;
- cutia peri craniana.
Pielea capului fata de pielea corpului se caracterizeaza printr-o vascularizatie mai bogata si printr-o mare densitate in lobi pilari.In copilarie parul este foarte subtire; la persoanele in virsta vasele sanguine scad, iar glandele sebacee care sere teaza sebumul, isi reduc secretia. La femeie glandele sebacee sint mai numeroase decit la barbat, iar la barbat glandele sudoripare sint mai numeroase decit la femeie.
Atat la femei cit si la barbati, glandele sebacee si sudoripare secreta la unele persoane mai putin, la altele mai abundent. De la acesti factori se determina calitatea parului. Astfel unele persoane au par normal, unele par gras, altele par aspru iar ingrijirile cosmetice vor fi si ele diferite de la caz la caz.